S-a dat liber la cărţi!

Astăzi, 22 octombrie, a fost o zi plină! Mai întâi, ne-am distrat cu aventuri din viaţa unei omiduţe, inventate de copii. Am trecut apoi la lucruri mai serioase, şi anume la povestirea unor cărţi citite în ultima vreme. Pentru că lucrurile merg destul de greoi şi pentru a-i ajuta să se orienteze şi spre latura subiectivă, personală în povestirea lecturilor, am împărţit 2 tipuri de fişe: Descoperirea structurii unui text şi Descoperirea tematicii unui text.
Am plusat apoi, aruncând în joc câteva teancuri de cărţi nou-nouţe, anunţându-i pe elevi că urmează să intre în competiţie. Pentru primul joc, am format 4 grupe de câte 4-5 elevi, fiecare grupă primind un teanc de cărţi. Le-am explicat apoi că acele cărţi care formează fiecare teanc au câte ceva în comun, cu excepţia uneia, care e intrus. Sarcina lor era aşadar să identifice ce anume au în comun majoritatea, şi care este intrusul. Stimulaţi de ideea de concurs dar şi de curiozitatea de a manipula nişte cărţi noi şi colorate, copiii au dezbătut vreme de 15 minute, în interiorul grupelor, căutând varianta corectă. La final, am avut 3 grupe câştigătoare. Cărţile fuseseră grupate astfel: romane cu eroi întruchipaţi de animale (ex. Babe, de Dick-King Smith), romane prezentând universul copilăriei (ex. Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain), romane de aventuri (ex. Robinson Crusoe, de Daniel Defoe), lucrări de informare (ex. Nu ţi-ai dori să fii gladiator roman).
Am distribuit apoi o altă fişă, intitulată Descoperirea cărţii, pe care elevii, grupaţi câte 2, să o completeze pentru o carte aleasă de ei dintre cele existente pe masă. Elevii au intrat astfel în contact cu informaţiile generale ale unei cărţi: titlu, autor, editură, colecţie, ilustrator, tablă de materii, existenţa unui rezumat sau a unui fragment din carte, a unor recomandări de lectură din acelaşi autor sau din aceeaşi colecţie.

Fiindcă timpul trecuse fără să ne dăm seama, a trebuit să ne oprim aici. Nu înainte de a-i invita pe elevi să-şi aleagă de pe masă o carte pe care ar dori să o citească. A fost momentul în care s-au dovedit nişte adevăraţi lecturo-maniaci! Cu greu am reuşit să temperez lucrurile, fiecare dorind să aleagă câte una din cărţile pe care le răsfoiseră în timpul jocurilor. În final, toţi au plecat cu câte o carte, entuziasmaţi ca de o prăjitură. Să fie cu folos!