Comme ci, comme ça...

Ne-am întâlnit miercuri, 12 noiembrie, după o pauză de 2 săptămâni, datorată pe de o parte vacanţei, pe de altă parte Conferinţei mele. Şi trebuie să recunosc că astăzi m-au cam dezamăgit maniacii mei: au uitat acasă ba cărţi, ba fişe, ba desene,… Dar am depăşit curând momentul, cu promisiunea că data viitoare vor fi la înălţime.

Acestea fiind stabilite, am trecut la lucruri serioase, adică la cărţi, elevii împărtăşind din impresiile lor referitoare la ultimele lecturi. Am iniţiat un scurt joc, Lectura-ghicitoare: un elev anunţă titlul unei cărţi citite iar ceilalţi îi adresează întrebări pentru a afla în final dacă sunt interesaţi să citească acea poveste sau nu. Regula e ca subiectul cărţii respective să nu fie povestit, ci ghicit de cei ce adresează întrebări. Am intervenit şi eu în joc, adresând întrebări care vizau aspecte subiective, precum: fragmentul care l-a impresionat cel mai mult, ce ar fi dorit să schimbe în cadrul poveştii, cu ce personaj ar dori să semene, cât timp i-a luat să citească povestea respectivă, când şi-a făcut timp pentru lectură,…
Am trecut apoi la un joc nou: am împărţit copiii în 4 grupe şi le-am dat câte un set de foi xeroxate, cuprinzând tabla de materii a unei cărţi şi un fragment din fiecare capitol. Sarcina lor era să identifice din ce capitol face parte fiecare fragment. Fiind o carte cu 15 capitole, s-a muncit mult în interiorul fiecărei grupe. Dar s-a muncit cu plăcere şi implicare, fiind vorba de o competiţie, dar şi pentru că subiectul cărţii era tare hazliu. În final, grupele câştigătoare au primit mici premii. Mai mulţi elevi si-au manifestat interesul faţă de cartea din care făceau parte fragmentele (Şoarecii lui Graur, de Dick-King Smith).

Am încheiat activitatea cu ceva mai puţin incitant: cum să completezi o fişă de împrumut de la bibliotecă.